Despre

Am fost prin vreo 22 de ţări şi de trei ori pe atâtea oraşe de prin ”străinătate”. Desigur, n-am nicio intenţie să mă opresc aici, fac planuri de călătorie cu luni de zile înainte şi mă ţin cu dinţii de ele – nu am pierdut niciodată un tren sau vreun zbor (deşi am fost foarte aproape de asta când am plecat la Dublin), aşa că nu mă codesc să visez tot mai mult, să călătoresc tot mai des, să-mi cheltui toţi banii pe bilete de avion, cazări ieftine şi îngheţate mâncate pe malul mării sau în vârf de deal.

Dincolo de microbul călătoritului am o viaţă obişnuită în care mă trezesc dimineaţa şi merg la serviciu, iar seara mă întorc de la acelaşi serviciu spre aceeaşi casă, călătorie în timpul căreia am banale gânduri despre nimic, pe care mi le notez cu conştiinciozitate pe aici convinsă fiind că într-o zi ele îmi vor folosi la ceva.

Am liste lungi cu dorinţe cât să îmi ajungă pentru o viaţă întreagă şi visez ca într-o zi să pun cap la cap o carte de călătorii cu fotografii realizate de mine pe care s-o las moştenire nepoţilor. Nu am copii, dar am un Nikon D60 care a supravieţuit cu stoicism până acum neglijenţelor mele şi un laptop care bănuiesc că este pe moarte.

Dacă ar fi să plec mâine undeva aş pleca în căutarea lui ”acasă”.