Arca din Calea Rahovei – The Ark

Ştiaţi cum i se spunea Căii Rahovei în trecut? Podul Calicilor. Potrivit nume, nu? „Podul Calicilor – mai înainte Drumul Craiovei, iar în anii din urmă Calea Rahovei. Pe acela se scurgea în zorii zilelor, către oraş, toată ţigănimea cerşetoare ce-şi avea sălaşurile în cuprinsul mlăştinos şi plin de broaşte din spatele Bisericii Sf. Niculae – Vlădica, cuprins cunoscut chiar cu numele de „Ţigănia” sau „Broscăria”. Cum cerşetorilor li se zicea atunci „calici”, adică săraci, lumea bucureşteană a zis drumului acela Podul Calicilor.” (Bucureştii vechiului regat, George Costescu)

Eu nu cunosc zona aceasta, abia dacă am fost de vreo 3 ori pe acolo, cu tot cu vizita la The Ark, dar iată că tocmai în Rahova una dintre vechile clădiri abandonate şi-a găsit naşul, adică un arhitect care s-a luptat să o transforme într-un spaţiu funcţional – centru de industrii creative (birouri, spaţii de expunere, evenimente şi creaţie).

Ansamblul este însă mult mai mare şi, având proprietari diferiţi cu interese diferite, restul terenului nu a avut un destin tocmai fericit. După vizita la The Ark ne-am dus alături, să vedem şi antrepozitele cu turnul de apă din mijloc, unul din primele construite în Bucureşti.

Locul e părăginit rău de tot, la intrare te întâmpină un strat gros de peturi aruncate, dar şi nişte „peturi” cu blăniţă neagră, un pic nedumeriţi de oaspeţi. Hala mare de lângă turn ai crede că a trecut printr-un taifun, aşa de prăpădită e – acoperişul e smuls şi franjurat şi din zidurile care stau să se prăbuşească s-a furat tot ce s-a putut. De-a dreptul dezolant. Doar peretele care dă spre stradă, alb şi pictat pe interior, şi turnul de apă construit din cărămidă, te mai lasă să bănuieşti ceva din frumuseţea de odinioară a locului.

„În 1894, pe fondul necesităţii construirii unor antrepozite ale oraşului, Consiliul comunal ia decizia amplasării acestora pe maidanul Giagoga, pe considerente ce ţineau de accesul facil (Gara Filaret) şi legătura firească cu centrul comercial al oraşului (noul bulevard Regina Maria). [...] Nucleul iniţial, conservat până astăzi, de compoziţie simetrică, conţinea: Bursa de mărfuri – control şi locuinţă, intrările, Administraţiunea – vama şi accisele. [...] Ansamblul impresionează prin rigoarea execuţiei în cărămidă aparentă cu inserţii din piatră, simboluri ale breslelor şi decoraţii în teracotă majolicată şi prin structurile elegante ale şarpantelor metalice nituite.” (Patrimoniul industrial ca resursă, Asociaţia Zeppelin)

Cum se ajunge acolo: The Ark, strada Uranus nr. 150, cartierul Rahova, Bucureşti.

Articole similare

• O după amiază în Herăstrău
• Ziua României
• Grădina Zoologică şi despre cum nu am fost la munte
• Cine este Doamna Ghica?
• Muzeul Ţăranului Român: treasure hunting cu obiecte comuniste