De prin Florenţa adunate: “love locks”

De cum ajungi în Florenţa dai cu ochii de o grămadă de lacăte şi lăcăţele prinse de te miri ce – gratiile din vârful domului, în jurul lui Ponte Vecchio, pe strada X sau în piaţeta Y. Sunt urmele unor îndrăgostiţi care, în felul ăsta, vor să îşi păstreze dragostea for ever and ever: pun lacătul, îl încuie şi aruncă cheia în Arno. De parcă dragostea în sine nu este mai mult decât suficientă să te lege uneori chiar mult prea mult de câte cineva, o legăm şi simbolic de vreun gard.

Cu toate astea, iniţial obiceiul n-a avut nicio legătură cu amorul: ele erau puse de tinerii care erau luaţi la oaste, ca o promisiune de a se întoarce teferi acasă. Dar, deh, şi iubirea este tot o luptă câteodată, din care ne întoarcem teferi sau nu pe la casele noastre.