Înapoi acasă

După ce am rămas blocată în Kiev o zi în plus pentru că n-am găsit bilet pentru seara in care vroiam să plec, ieri noapte am ajuns şi eu, în sfârşit, în Bucureşti. Am găsit un oraş mort la ora aia şi straniu de pustiu, o casă goală care mă aştepta curată şi liniştită să mă întorc la ea, două flori moarte din trei câte aveam şi una palid-străvezie care nădăjduia să fie salvată din cada de baie în care o lăsasem să trăiască 2 săptămâni şi jumătate.

În cursul nopţii am reuşit să descarc prima tranşă de fotografii, astăzi, sper, a doua. Sunt obosită, slăbită, fără bani (ultimii i-am cheltuit în Kiev, aceştia deabia ajungându-mi pentru biletul de tren şi ceva mâncare).

Dar a fost fan-tas-tic :) , aş pleca azi din nou la drum, aşa nedormită fiind, mi-aş face bagajele pentru vreo lună, două, doar ca să colind lumea şi să-mi rup sandalele pe cine ştie ce străzi necunoscute mie până atunci! Da, vacanţa cea mare de anul ăsta s-a terminat, dar visele pentru alte vacanţe nu. Ce să fie, ce să fie pentru la anul, dintr-o lume întreagă care aşteaptă să fie descoperită…?

PS: de mâine mă apuc de depănat poveşti, promit, şi să vă arăt fotografii din nişte locuri grozav de frumoase :)