Londra, sub o umbrelă

Cred că atunci când călătoreşti nu ai timp să vezi cu adevărat ceea ce te înconjoară; vezi clădiri, oameni, ai diverse senzaţii (foame, frig) şi parcă toate astea te împiedică să te bucuri de ceea ce te înconjoară, uneori te copleşeşte oboseala, distanţele par mai mari decât te aşteptai, totul e necunoscut şi te poţi rătăci extrem de uşor; pe scurt realitatea te poate copleşi, aşa cum m-a copleşit pe mine ploaia din prima zi petrecută în Londra, când, fără o umbrelă la mine, am văzut Tamisa învolburată, cerul ceţos, gri şi mustind a apa, cu London Eye care abia se zărea prin ploaie, frig, frig, frig… o atmosferă demnă de Dickens, Bleak House. Acum, când mă gândesc la Londra, imaginea aceasta a oraşului în care plouă mi-e cea mai dragă.

Apoi: sunt clădirile din cărămidă, maşinile cu volanul pe dreapta, semafoarele la care trebuie să apeşi pe buton pentru verde şi mesajele scrise pe carosabil la trecerile de pieton “look right / look left”, fără folos, căci nu mai ştii care este dreapta şi care este stânga într-o ţară în care totul e un pic altfel, pub-urile care se umplu seara şi englezii care beau bere pe trotuar, indienii cu turbanele lor albastre, promenadele de pe Tamisa, veveriţele care ţi se urcă în braţe şi îţi mănâncă biscuiţi din palmă, parcurile în care poţi sta fie pe iarbă, fie pe un şezlong închiriat, citind o carte, podurile, Tamisa, vapoarele, muzeele cu intrare liberă, construcţiile gotice, clădirile tipic englezeşti cu multe flori la geam, agitaţia de pe străzi şi liniştea de pe altele.

Am stat pe o afurisită de stradă care îşi schimba numele când te aşteptai mai puţin iar numerotarea nu respecta nicio regulă, motiv pentru care m-am rătăcit de mai multe ori. M-am plimbat prin modernul centru financiar – Gherkin Tower, probabil cea mai frumoasă clădire din Londra (Gherkin e un fel de castravete franţuzesc), şi Lloyds, cu faţada sa tubulară. Am coborât până pe malul nisipos al Tamisei, pe lângă urmele deja şterse ale construcţiilor efemere din nisip, un “pisicozaur” şi o canapea ecologică.

Intrarea este gratuită la cele mai importante muzee din Londra (exceptând oribilul muzeu Madame Tussaud, pe care, de altfel, l-am ocolit cu grijă): Tate Britain, pentru colecţii de la 1500 până în epoca modernă, şi Tate Modern, pentru artă contemporană internaţională, British Museum, The National Gallery, una dintre cele mai importante colecţii din lume de pictură vest-europeană, muzeu care se găseşte chiar în Trafalgar Square (cu al său Colţ al Oratorilor), Victoria and Albert Museum pentru design şi artă.

I love London…

Articole similare

• Kaprun & Salzburg – pe urmele marmotelor
• Prin Ardeal: Băile Bazna
• Viena, capitală imperială
• Budapesta – oraşul reunit de Dunăre
• Praga, “Bohemian rhapsody”