Ludwigsburg, oraşul celor trei palate

“There are already more than enough boring towns” se pare că a spus ducele Eberhard Ludwig von Württemberg într-o zi. Ducele care şi-a avut reşedinţa aici a încercat să scape Ludwigsburg de acest păcat al altor oraşe de pretutindeni. Eu cred că a reuşit, Ludwigsburg fiind foarte plăcut pentru o plimbare, chiar şi în mijlocul iernii. E suficient să iei palatele la rând, muzeele din interiorul lor şi domeniile pe care au fost construite – cu spaţii verzi generoase şi animale semi-sălbatice păscând în libertate.



Ludwigsburg se găseşte la câteva minute de Stuttgart şi se poate vizita într-o singură zi, dacă nu aveţi planuri să înnoptaţi pe acolo. A fost reşedinţa ducelui von Württemberg care şi-a construit aici, în secolul 18, un splendid palat baroc – palatul Ludwigsburg, apoi, vrând să nu fie mai prejos decât ceilalţi prinţi electori, şi-a mai construit o cabană de vânătoare – palatul Favorite – şi un castel pe malul unui lac – Monrepos. Apoi nu s-a mai construit nimic pentru că a venit Napoleon.

În Ludwigsburg am avut senzaţia că a venit primăvara – era 2 ianuarie şi nişte tufe mari înfloriseră, aerul mirosea a proaspăt, soarele se juca printre nori. Vizita a început în piaţa centrală a oraşului – un spaţiu larg înconjurat de clădiri baroce şi o biserică catolică. Schiller a locuit în câteva dintre casele din Ludwigsburg, ca să menţionez un alt locuitor celebru al oraşului.

Din piaţă se ajunge uşor la palatul rezidenţial Ludwigsburg. Are 452 de camere şi, bineînţeles, e supranumit Versailles-ul şvabilor. Grădinile şi curţile palatului se pot vizita gratuit – una dintre grădini e ca un loc de joacă pentru personajele princiare de pe timpuri: are o seră, un „coteţ” uriaş pentru berze, un mini-castel cocoţat pe o stâncă, dotat cu scări ce coboară în spirală, castel care pe timpuri avea şi o cascadă, pentru ca peisajul romantic să fie complet.

Din grădina din spatele palatului se zăreşte peste drum aşa zisa cabană de vânătoare şi reşedinţă de vară – schloss Favorite, care e o clădire micuţă şi cochetă, un mini-palat mai degrabă. Domeniul pe care se găseşte este un parc imens pe care zburdă libere tot felul de capre, căprioare şi berbecuţi. Sunt obişnuiţi cu oamenii, aşa că vin aproape de drum şi se uită la tine cu ochii lor căprui şi placizi, fără să se oprească vreo clipă din rumegat. Palatul nu este deschis vizitatorilor, dar intrarea în parc este liberă.

Ultimul palat, Monrepos, se găseşte la ceva distanţă de celelalte două, mai precis câţiva km. Pentru că am vrut neapărat să văd toate cele 3 palate m-am încăpăţinat să ajung şi acolo. Nu pot spune că a meritat să bat vreo 5 km pe o rută ocolitoare – Monrepos mi s-a părut mai prăfuit, lacul este micuţ şi e folosit de pescarii locali pentru, aţi ghicit, pescuit, domeniul pe care se găseşte palatul e înconjurat de autostrăzi gălăgioase şi auzi încontinuu maşinile care trec vâjâind. Dar dacă vreţi să vedeţi toate cele 3 palate ridicate de ducele von Württemberg daţi o fugă şi până acolo.

Dacă ajungeţi prin Stuttgart merită să daţi o şansă şi acestui mic oraş din apropiere. E ca o plimbare printr-un parc imens, ornat cu palate şi vizitat de căprioare.



Cum se ajunge acolo: din Stuttgart se ajunge în Ludwigsburg în doar 10 minute cu trenul, biletul costă 3.50 Euro. Pentru palatul Favorite se poate coborî în staţia de tren Ludwigsburg Favorite.