O mare covârşitor de frumoasă

Viaţa de “staţiune”, aglomerată, încinsă, gălăgioasă, nu este pentru fiinţele solitare – distracţiile sunt gândite pentru grupuri, familii, mase de oameni care se mişcă dintr-o parte în alta într-un zumzet continuu.

Doar natura creează locuri în care te poţi lăsa pradă reveriilor, ca malul abrupt al unei mări cunoscute, dar totuşi văzute pentru prima oară, scări care coboară în valuri, poteci de unde poţi privi marea, golfuri izolate, bolovani poroşi şi scoici care se descompun la mal. Omul poate, cel mult, să aducă o pată de culoare într-un peisaj care nu îi aparţine şi să se bucure de briza mării şi stropii ei săraţi.

Articole similare

• Kaprun & Salzburg – pe urmele marmotelor
• Prin Ardeal: Băile Bazna
• Viena, capitală imperială
• Budapesta – oraşul reunit de Dunăre
• Praga, “Bohemian rhapsody”