23
2012Anul Nou la Lotte, în Heidelberg

Mi-am petrecut Anul Nou în sufrageria hostelului din Heidelberg alături de Carmen – proprietara, doi dintre prietenii ei şi o coreeancă din Bruxelles pe nume Moon. Carmen pregătise o salată cu paste (noodle salad, foarte bună), am sporovăit un pic despre călătorii iar la miezul nopţii am ciocnit un pahar cu vin alb şi ne-am urat unul altuia ”Happy New Year!”. A fost bine. Mi-a fost bine.
Venind dintr-o ţară în care revelionul este la mare preţ, iar pregătirile se fac cu multă vreme înainte, am fost curioasă să aflu cum se petrece în Germania. ”În club, de obicei”, mi-a spus Carmen, iar colegele de cameră nemţoaice s-au grăbit să confirme lucrul ăsta ştergând-o devreme într-un club heidelburghez. În cameră n-au mai rămas decât cele două chinezoaice care au dormit duse în timpul măreţului eveniment, cu valizele uriaşe legate bine cu un lanţ de piciorul patului.
Sunt trei hosteluri în Heidelberg, dar chiar dacă ar fi fost 100, tot Lotte mi-ar fi plăcut cel mai mult. Se găseşte chiar lângă clădirea funicularului şi la doi paşi de aleea care urcă spre castel, foarte aproape de podul vechi care traversează Neckar-ul. Camera de zi de care vă ziceam mai sus e una dintre cele mai plăcute întâlnite până acum într-un hostel, un mic colţ intim şi confortabil.
Imaginaţi-vă o cameră mică, cu cărţi stivuite pe latul a doi pereţi, cărţi aranjate după categorii şi limba în care au fost scrise; sunt şi cărţi în engleză şi, dacă îţi face vreuna cu ochiul foarte tare şi vrei s-o iei cu tine acasă, eşti poftit să faci asta, numai să laşi alta în loc. Schimb de cărţi, adică.

© Fotografii Lotte Facebook page
Într-un colţ e calculatorul (acces gratuit) lângă care mă retrăgeam seara cu un bol cu cereale cu ciocolată şi lapte rece în faţă şi-mi citeam emailurile, facebook-ul şi vremea (a plouat mocăneşte mai tot timpul, de aici şi interesul meu subit pentru meteorologie).
Pe peretele din fundul camerei sunt agăţate multe poze sepia cu Carmen, fotografii făcute prin călătoriile ei prin lume (Noua Zeelandă, Europa, Asia). Pe peretele perpendicular e o hartă a lumii unde fiecare putea înfige un ac în locul din care a venit. Din păcate eu nu eram prima din România care ajunsese la Lotte (mai erau două ace puse undeva prin Transilvania), dar eram prima din Bucureşti (sic!) – aşa că m-am ales cu un ac doar al meu printre sutele deja înfipte. De atunci mă tot gândesc de unde aş putea face rost de un suport din acela buretos pentru harta mea de acasă. Să înfigi ace în ceva e foarte distractiv
Mai sunt o canapea şi nişte fotolii în jurul unei măsuţe pentru cafea, dar şi o masă mare de lemn cu scaune grele. Seara nemţoaicele stăteau la măsuţa mică şi jucau un fel de Monopoly, chiţăind tot timpul, eu mă cufundam într-un fotoliu şi ”citeam” cărţi cu poze din Pekin, rugându-mă să se oprească ploaia, să îmi treacă răceala care îmi dădea de furcă sau, dacă nu, măcar să ningă aşa cum visasem la început.

© Fotografii Lotte Facebook page
Camera aia, prin care trecuseră zeci, sute de călători din toată lumea (din care cam 30% asiatici, conform statisticilor proprietarei), era un loc în care puteai visa în linişte la alte destinaţii din lumea asta mare – totul părea posibil şi simplu şi bun. Stăteam cu albumul ăla cu poze din Beijing-ul anilor ’80 în poală şi cu zeci de şerveţele pitite prin toate buzunarele şi mă simţeam, într-un fel, acasă.
”Care-i cel mai frumos loc în care aţi fost?” i-am întrebat pe cei cu care am sărbătorit Anul Nou. Noua Zeelandă, zice Carmen. Africa de Sud, Vancouver, spune altul. Vancouver, da… confirmă coreeanca. ”Dumnezeule, câte locuri mai am de văzut în lumea asta, când o să ştiu că am văzut cel mai frumos loc din lume?” îmi spun în ultima seară luând în palme ceaşca fierbinte cu ceai şi privind pădurea de ace înfipte în harta de vizavi. Nu am văzut nimic până acum, nimic…
Cum se ajunge acolo: Hostelul Lotte – The Backpackers se găseşte pe strada Burgweg la nr. 3, Heidelberg, Germania. Preţurile sunt de la 20 euro pe noapte pentru un pat într-o cameră cu 8 locuri (girls only, în asta am stat eu) până la 49 euro pentru o cameră dublă în regim de single.







Liliana
Ah, ce frumos ai scris! Ai transformat un banal hostel Lotte în ceva mai ceva ca ălea de cinci stele! big like.
Anca
Mersi. M-am simtit bine acolo, cu toate ca nu aveam niciun fel de asteptari de la locul respectiv. Sau poate tocmai de asta…
Narcisa
da, sună foarte “cosy”. aşa, ca de sărbători!
CristinaC
Fain revelion!
Eu cred ca nu exista “cel mai frumos loc” pe lumea asta… totul e in functie de cum te-ai simtit acolo… dar poate gresesc…
Anca
Nu, nu gresesti. Nu ma refeream atat la un loc anume cat la momentul ala cand simti ca ai ajuns intr-un loc special pentru tine, unul de care sa iti amintesti cu fidelitate si peste… 50 de ani
Gabriela Cimpoca
La multi ani, Anca, si multe calatorii pe cinste si anul asta!
Am fost in multe ”cele mai frumoase locuri” pana acum, si sper sa mai ajung si in altele!
Anca
La multi ani! Si bine ai revenit