May

22

2011

Scurtă descriere a turistului mioritic

Diverse  Publicat de / 16 comentarii

Turistul mioritic are spirit provincial, chiar dacă este a treia generaţie născută şi crescută în Marele Oraş. O dată aflat într-o ţară străină el se va minuna de lucrurile ieşite din comun care îi ies în cale, cum ar fi un drum bine asfaltat, o toaletă curată şi tramvaie moderne. Turistul român este lipsit de curiozitate, el va vizita doar locurile care i-au fost recomandate de premergătorii lui sau care sunt cunoscute de absolut toată lumea.

El nu călătoreşte niciodată singur ci doar însoţit de un grup – familie extinsă, grupuleţ de prieteni, gaşcă de necunoscuţi; el va merge acolo unde se duce grupul, condus obligatoriu de un şef de grup; nu se va abate cu niciun pas de la traseul bine stabilit, singurele abateri pe care şi le permite sunt întârzierile la locul de întâlnire.

Turistul mioritic este temător şi sceptic în faţa unor lucruri pe care nu le cunoaşte foarte bine; el se va adresa întotdeauna unei agenţii de voiaj care, în schimbul unei taxe ridicate, îi va rezerva un hotel scump şi prost (sau doar prost) şi care îi va cumpăra bilete de avion low-cost atunci când preţul acestora a depăşit preţul unui bilet not-low-cost; va avea încredere în sugestiile agenţiei şi ale cunoscuţilor avizaţi şi nu va căuta să se informeze singur, ştiut fiind că acest lucru din urmă este plictisitor şi mâncător de timp preţios.

Turistul român se va feri să cumpere ceva cu cardul bancar personal, de frică să nu i se fure banii, identitatea sau amândouă. Din snobism va prefera întotdeauna o mâncare îndoielnică într-un local îndoielnic din străinătate gustărilor bune mâncate pe o bancă în parc. O treime din timpul petrecut în concediu este rezervat cumpărăturilor, de preferinţă imediat după ce s-a ajuns în noua ţară; se vor cumpăra produse care nu se găsesc în România, cum ar fi haine de la Zara şi C&A, dar şi produse alimentare rare în ţara de baştină, cum ar fi bananele şi ciocolata.

O altă treime va fi petrecută la masă, încercând produse necunoscute precum friptura cu cartofi prăjiţi; în rarele ocazii când va fi dispus să încerce ceva nou acestea vor fi lucruri care nu îi plac şi, astfel, se va convinge că nu îi plac, fie vor fi lucruri despre care nu ştie dacă îi plac şi se va lămuri că nu îi plac.

În timpul rămas se vor face tururi organizate cu bărcuţa, cu autobuzul sau, în cel mai rău caz, pe jos! Se vor face opriri regulamentare pentru fotografii cu obiectivele turistice de maxim 5 secunde şi opriri în magazinele de suveniruri de maxim 50 de minute. În vacanţă turistul nostru va cheltui mai mulţi bani decât îşi permite în mod obişnuit pentru că, nu-i aşa, doar o dată pleacă omul în concediu.

La întoarcerea în ţară turistul nostru va observa cu dezgust starea proastă a drumurilor din România, toaletele murdare şi autobuzele aglomerate; va povesti despre cumpărăturile făcute în străinătate, despre mâncarea care nu i-a plăcut şi locurile pe care nu prea le-a văzut. În anul următor el îşi va petrece concediul în acelaşi loc în care a fost şi anul trecut – el ştie acum la ce să se aştepte acolo, cât costă o sticlă de bere şi o cameră de hotel şi ce se mănâncă la MacDonalds.

Pentru că deja a văzut tot ce este de văzut nu mai este nevoit să îşi piardă timpul cu vizitarea obiectivelor turistice şi îşi va permite, în sfârşit, să se odihnească. El va recomanda tuturor cunoscuţilor săi locurile în care a fost el, hotelul în care a stat el şi restaurantul în care a mâncat el. El este, pe scurt, un turist (mioritic) avizat.

Acest text este un pamflet, orice asemănare cu personaje reale este, se înţelege, absolut întâmplătoare.