Nu cred să mai fie cineva care n-a auzit de Gaudi sau de asocierea dintre numele lui şi Barcelona, oraşul în care se găsesc cele mai multe lucrări ale sale. A vizita capitala Cataloniei presupune şi o vizită la Sagrada Familia, parcul Güell sau la La Pedrera.
Citește mai departe»
În caz că nu aţi fost până acum la Barcelona, dar plănuiţi o vizită în oraşul lui Gaudi, găsiţi mai jos câteva informaţii care se pot dovedi de folos.
Citește mai departe»
În spatele Sagradei Familia se găseşte un părculeţ cu un mic lac în centru şi, într-unul din colţuri, două terenuri mici cu nisip. Într-unul din ele se joacă în week-end (şi probabil nu numai atunci) pétanque sau boules, cum îi mai zic franţujii, un joc cu bile aruncate de acolo-acolo cu scopul de a ajunge cât mai aproape de o minge mai mică din lemn.
Citește mai departe»
Am lăsat o Spanie în care oamenii făceau baie şi plajă până seara târziu şi am regăsit un Bucureşti înfrigurat cu toate cele 10 grade Celsius oferite în timpul nopţii. În Barcelona mă tratam împotriva căldurii cu îngheţată şi răcoarea din Barri Gòtic, în Bucureşti mi-a îngheţat mâna pe clanţa de la uşa camerei (lăsasem geamul deschis), de-a trebuit să-mi fac repede o baie fierbinte şi un ceai aşijderea.
Citește mai departe»
Ajunsesem pe Rambla del Mar şi vroiam să mănânc şi eu, ca tot omul, ceva. Pe o parte a podului era prea mult soare care-mi bătea exact în ochi iar eu îmi uitasem ochelarii de soare acasă, pe cealaltă parte nu mai era niciun loc liber şi mă tot fâţâiam de colo-colo, doar-doar. În cele din urmă a plecat cineva, mă aşez, văd că se cară şi ceilalţi care stăteau pe bancă, şi încep tacticoasă să scotocesc prin geantă în timp ce în spatele meu ţipa de zor o alarmă.
Citește mai departe»
Eram în avionul spre Barcelona după o întârziere de vreo jumătate de oră şi mai bine de o oră de stat la coadă la îmbarcare, într-o înghesuială cumplită în aeroportul Băneasa care nu mai face faţă de multă vreme la numărul de călători care îi calcă pragul. Credeam că mă voi dezintegra acolo, pe loc, tot aşteptând să-mi controleze şi mie cineva paşaportul (pe care l-am luat de verificare, că tot am mânjit ultima copertă cu nişte super glue încercând să fac o lipeală; din fericire sau din păcate n-a observat nimeni această “capodoperă”, paşaportul supergluit fiind acceptat cu plictiseală de toţi grănicerii, fără excepţie).
Citește mai departe»
Nu ştiu dacă de vină este astenia de toamnă, dar de duminică încoace nu prea am avut chef de nimic. Duminică am căzut în ditamai găleata depresivă de toamnă, noroc că m-am dres cu nişte ceai şi vin la întâlnirea de la Green Tea, din Lumea Mare, unde l-am întâlnit ”live” pe TravelBadge şi alţi oameni simpatici.
Citește mai departe»
Recent Comments