Belgia mi se pare o destinaţie perfectă pentru un city break – biletele de avion nu sunt deloc scumpe dacă se zboară cu Blue sau Wizz (de fiecare dată am plătit în jur de 200 / 250 lei pentru un bilet dus-întors), dar e de preferat să mergi cu Blue Air care aterizează pe aeroportul din Bruxelles, nu pe Charleroi, ca Wizz.
Citește mai departe»
Pardonne-moi mon française de baltă, dar după 2 zile beneluxeze măcar atâta lucru să pot ciripi în franţuzeşte (şi asta cu mari eforturi, parol!). Întorcându-mă eu după călătoria mea prin Luxembourg (Mihai, ai avut dreptate, se poate vizita în jumătate de zi), după ce am schimbat aşa: autocar Luxembourg – Charleroi, autobuz Charleroi aeroport – gară, tren Charleroi Sud – Bruxelles Central, am avut brusca revelaţie că musai trebuie să mai merg o dată în Grande Place şi să mănânc un coif din ăla cu cartofi prăjiţi şi după aia să mă târăsc cu ultimele puteri spre patul meu din hostelul ixelez.
Citește mai departe»
Pentru că weekend-ul ăsta mă nimeresc încă o dată prin Belgia, o să am la întoarcere o jumătate de duminică bruxeleză de pierdut (cam până pe la ora 13.00, când va cam trebui să mă încolonez spre aeroport).
Citește mai departe»
Am dat zilele trecute peste o fotografie a lui Willy Ronis făcută la Beguinage-ul din Bruges şi mi-a venit să strig ”Am fost şi eu acolo, am văzut şi eu beghinele*!” (BEGHÍNă s. f. călugăriţă văduvă sau celibatară, din evul mediu, care, fără a fi pronunţat un jurământ, trăia în mănăstire, constituind confrerii caritative.).
Citește mai departe»
Bruges mi-a amintit de Cambridge, cu ale sale canale, bărci, lebede şi raţe, străzi cuminţi pe care circulă biciclişti şi căsuţe ca nişte jucării numai bune de agăţat în pomul de Crăciun. Plimbarea a început pe o ploaie măruntă care s-a oprit pe la prânz, iar pe la ora 2 era deja soare şi senin, de parcă urma să vină primăvara, undeva pe seară. O dată cu vremea frumoasă au venit şi hoardele de turişti la vânătoare de ciocolată belgiană şi instantanee cu turnul din piaţa cea mare.
Citește mai departe»
Am ajuns la Bruxelles pe o vreme cât se poate de urâcioasă: ploaie de toamnă, cer negru, frig. Primul obiectiv: faimoasa La Grand Place – piaţa cea mare din Bruxelles. Surpriză, la Grand Place c’est ne pas grand! Este mai degrabă…de mărime medie, cu câteva clădiri frumoase în stil flamand (care stil nu prea caracterizează restul oraşului), un vânzător de flori în mijloc şi multe restaurante care încercuiesc toată zona pieţei.
Citește mai departe»
Recent Comments