Prima zi – Postcard views
Eu am locul meu la mare, un mic golf pe care l-am botezat anul trecut “al pescarilor”, pentru că acolo îşi au baza nişte pescari şi bărcile lor vechi. Cum am ajuns m-am dus direct acolo, şi aşa plaja “cealaltă” gemea la ora aia de turişti care se călcau în picioare.
Citește mai departe»
Spre capătul oraşului, înspre Constanţa, se găseşte un mic golf ignorat de turişti, dar folosit de localnicii pescari – eu i-am spus “Golful pescarilor” pentru că m-a făcut să mă gândesc la poveştile din copilărie, cu piraţi şi comori ascunse în cufere grele.
Citește mai departe»Nori spectaculoşi deasupra lacului Techirghiol, puţin înainte de sosirea trenului:
M-am jucat săptămâna trecută cu o camera foto subacvatică, de unică folosinţă – uitasem cât de distractiv poate fi să lucrezi pe film, când ai doar un număr redus de poziţii pe care le poţi folosi şi trebuie să cumpăneşti bine înainte de a apăsa pe declanşator.
Citește mai departe»
Viaţa de “staţiune”, aglomerată, încinsă, gălăgioasă, nu este pentru fiinţele solitare – distracţiile sunt gândite pentru grupuri, familii, mase de oameni care se mişcă dintr-o parte în alta într-un zumzet continuu.
Citește mai departe»
Pe drumul meu spre mare am luat o carte mai mult tristă decât voioasă, macabră, poate, dar plină de viaţă, în care personajul principal, un muribund, are convingerea că răul e cel care guvernează lumea, pe când divinul se mulţumeşte cu privitul.
Citește mai departe»
Recent Comments